Bruxism: Ghid complet de la diagnostic la tratament

Bruxismul este afecțiunea în care o persoană scrâșnește, încleștează sau freacă involuntar dinții, în timpul zilei sau al somnului. Conform datelor publicate de National Institute of Dental and Craniofacial Research (NIDCR), bruxismul afectează între 8% și 31% dintre adulți și până la 40% dintre copii, fiind una dintre cele mai frecvente parafuncții orale.

Problema este că, în forma sa nocturnă, cea mai frecventă, bruxismul rămâne nediagnosticat ani de zile, până când apar deteriorările vizibile: dinți tociți, fisuri în smalț, dureri de maxilar dimineața sau migrene cronice. La The Smile Lounge folosim un workflow digital complet pentru diagnostic și tratament, de la scanarea intraorală 3Shape Trios până la analiza funcțională 4D MODJAW a mușcăturii, pentru a identifica bruxismul devreme și a proteja dantura înainte ca deteriorările să devină ireversibile.

În acest ghid afli ce este bruxismul, de ce apare, cum se manifestă, ce complicații aduce dacă rămâne netratat și ce opțiuni moderne de tratament există în 2026, inclusiv gutiera dentară personalizată realizată digital, terapia ocluzală, Botox-ul pentru mușchii maseteri și restaurările protetice.

Ce este bruxismul?

Bruxismul este o activitate parafuncțională orală caracterizată prin contracția ritmică sau susținută a mușchilor masticatori, având ca rezultat scrâșnitul, încleștarea sau frecarea dinților arcadei superioare cu cei ai arcadei inferioare. Termenul provine din greaca veche, brychein înseamnă "a scrâșni din dinți".

Spre deosebire de activitățile funcționale ale aparatului dento-maxilar (masticație, vorbire, deglutiție), bruxismul nu are niciun rol fiziologic util. Este un comportament repetitiv care, în timp, produce uzura dinților, suprasolicitarea articulației temporo-mandibulare (ATM) și dezechilibre musculare cronice.

Tipuri de bruxism: nocturn vs diurn

Există două forme principale de bruxism, definite în funcție de momentul în care se manifestă. Diferențele dintre ele influențează atât diagnosticul, cât și strategia de tratament.

Bruxismul nocturn (în timpul somnului)

Bruxismul nocturn este forma cea mai frecventă, reprezentând aproximativ 80% din cazuri. Este complet inconștient, pacientul nu își amintește episoadele și află de obicei că suferă de bruxism doar când partenerul îi semnalează scrâșnitul audibil din timpul nopții sau când stomatologul observă semnele de uzură la un control de rutină.

Se manifestă prin episoade ritmice de scrâșnit, în care mandibula se mișcă repetitiv lateral, generând frecarea dinților superiori de cei inferiori. Trigger-ul principal îl reprezintă microtrezirile sistemului nervos central în timpul somnului, frecvent asociate cu apneea obstructivă de somn, sforăitul sau refluxul gastroesofagian nocturn.

Sunetul produs este caracteristic și suficient de puternic încât să fie sesizat de o persoană care doarme în aceeași cameră. Diagnosticul de certitudine se stabilește prin polisomnografie (studiu de somn cu electromiografie), prin observarea urmelor de uzură dentară și, în cazuri specifice, prin EMG dedicat al mușchilor maseteri. Tratamentul principal este gutiera ocluzală nocturnă personalizată, eventual combinată cu tratarea apneei dacă aceasta este prezentă.

Bruxismul diurn (în stare de veghe)

Bruxismul diurn este mai rar ca incidență principală, dar coexistă frecvent cu cel nocturn. Este parțial conștient, pacientul poate observa că își încleștează maxilarele atunci când i se atrage atenția sau când începe să simtă oboseală mandibulară pe parcursul zilei.

Spre deosebire de forma nocturnă, bruxismul diurn nu produce de obicei scrâșnit ritmic, ci încleștare statică a maxilarelor (clenching), o contracție susținută a mușchilor masticatori, fără mișcări laterale ale mandibulei. Din acest motiv este, de cele mai multe ori, silențios și greu de detectat de cei din jur.

Trigger-ele principale sunt stresul, anxietatea și concentrarea intensă, apare frecvent în fața computerului, în trafic, în întâlniri tensionate sau în timpul activităților solicitante mental. Diagnosticul se bazează pe auto-observare și pe examinarea clinică (semne de uzură, hipertrofia maseterilor, sensibilitate musculară). Tratamentul include terapie cognitiv-comportamentală, tehnici de biofeedback și exerciții de conștientizare a poziției mandibulei în timpul zilei, alături de gutieră dacă bruxismul nocturn coexistă.

Cauzele bruxismului

Bruxismul nu are o singură cauză — este rezultatul unei combinații de factori care acționează simultan. Cercetările recente au abandonat ipoteza simplistă a "ocluziei dentare defectuoase ca singură cauză" și au identificat patru categorii principale de factori implicați.

1. Factori psiho-emoționali

• Stresul cronic și anxietatea sunt cei mai frecvenți declanșatori. Tensiunea psihică se descarcă fiziologic prin contracția mușchilor masticatori, mai ales noaptea.
• Tulburări depresive și emoționale intense modifică tonusul muscular și calitatea somnului.
• Personalitate de tip A: competitivă, perfecționistă, predispusă la inhibarea emoțiilor.

2. Factori legați de somn

• Apneea obstructivă de somn - există o corelație puternică între apnee și bruxism nocturn. Episoadele de bruxism apar adesea ca răspuns la episoadele de apnee, ca mecanism reflex de redeschidere a căilor aeriene.
• Microtreziri repetate - întreruperile somnului declanșează activitate musculară crescută.
• Sforăit și reflux gastroesofagian nocturn - factori asociați frecvent.

3. Factori medicali și neurologici

• Tulburări neurologice: boala Parkinson, ADHD, epilepsia.
• Anumite medicamente: antidepresive din clasa SSRI (sertralină, fluoxetină, paroxetină), antipsihotice, levodopa.
• Tulburări tiroidiene.
• La copii: paraziți intestinali (corelație discutabilă, dar uneori întâlnită).

4. Factori legați de stilul de viață și ocluzie

• Consumul de cofeină - mai mult de 6 cești de cafea pe zi crește riscul de bruxism nocturn.
• Alcool și fumat - fumătorii au de 2 ori mai multe ș
• anse să dezvolte bruxism.
• Droguri recreaționale - în special ecstasy, cocaina și amfetaminele.
• Malocluzie dentară - deși controversată ca singură cauză, dezechilibrele ocluzale severe pot agrava bruxismul existent.
• Factori genetici - istoricul familial dublează riscul.

De reținut: Bruxismul este, de cele mai multe ori, un simptom multifactorial. Un tratament eficient adresează cauzele identificate, nu doar consecințele.

Simptomele bruxismului

Bruxismul produce manifestări care depășesc cavitatea bucală. Mulți pacienți ajung la stomatolog pentru durerile de cap sau pentru disconfortul facial, fără să asocieze aceste simptome cu scrâșnitul dinților.

Semne la nivelul dinților

Cele mai evidente semne ale bruxismului sunt cele care apar pe dinți, deși de obicei devin vizibile abia după luni sau ani de scrâșnit constant. Pacienții observă uzura vizibilă a smalțului, cu suprafețe ocluzale aplatizate care își pierd forma anatomică naturală. Apar fisuri verticale în smalț, vizibile mai ales pe dinții frontali la o examinare atentă, și ciobiri ale marginilor incizale, colțurile dinților devin neregulate sau scurtate.

Cu timpul, dinții arată mai scurți decât în mod normal, iar pacientul poate observa că zâmbetul nu mai dezvăluie atât de mult din dantură. Apare sensibilitatea dentară la rece, cald sau dulce, semn că smalțul s-a subțiat suficient cât să expună dentina. În cazuri avansate, poate apărea și mobilitatea dentară: dinții devin ușor mișcători din cauza forțelor ocluzale repetate care suprasolicită ligamentul parodontal.

Semne la nivelul mușchilor masticatori

Forța exercitată în timpul episoadelor bruxiste suprasolicită puternic mușchii masticatori, în special maseterii (mușchii principali ai masticației, situați pe părțile laterale ale feței). În timp, apare hipertrofia maseterilor: mușchii se dezvoltă vizibil, modificând conturul facial și dându-i un aspect mai pătrat, mai accentuat în zona unghiurilor mandibulei.

Cel mai caracteristic simptom matinal este oboseala mandibulară, senzația că ai mestecat ore întregi, deși tocmai te-ai trezit. Pacienții descriu frecvent o senzație de "fălci încleștate" la trezire și dificultăți la deschiderea gurii în primele minute ale zilei, până când musculatura se "dezmorțește".

Semne la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM)

Articulația temporo-mandibulară conectează mandibula de craniu, exact în fața urechii. Bruxismul cronic suprasolicită această articulație și poate produce clicuri sau pocnituri audibile la deschiderea sau închiderea gurii: semn că discul articular se deplasează anormal.

Mulți pacienți descriu durere în fața urechii, frecvent confundată inițial cu o infecție otică. În cazurile severe pot apărea blocaje articulare., momente în care gura nu se mai deschide complet sau, dimpotrivă, nu se mai poate închide normal. Un alt semn este deviația mandibulei la deschidere, în loc să coboare drept, mandibula se mișcă în lateral, semn că articulațiile celor două părți funcționează asimetric.

Semne la nivelul capului și feței

Durerile de cap sunt unul dintre cele mai frecvente și mai puțin recunoscute simptome ale bruxismului. Durerile tensionale matinale sunt tipice: pacientul se trezește cu o senzație de presiune sau de cerc strâns în jurul capului, care se ameliorează treptat pe parcursul zilei.

Pot apărea și migrene veritabile, declanșate de tensiunea musculară susținută din timpul nopții, precum și durere temporală bilaterală — o durere surdă, constantă, în zona tâmplelor, exact peste mușchii temporali. Pacienții descriu adesea o senzație de presiune la nivelul tâmplelor, ca și cum ar purta o bandă strânsă pe cap, și dureri la nivelul obrajilor, în zona maseterilor suprasolicitați.

Semne la nivelul gingiei și parodontiului

Forțele bruxiste afectează nu doar dinții, ci și țesuturile de susținere. Apar retracții gingivale localizate, în special pe dinții care suportă forțele cele mai mari (caninii și premolarii), unde gingia se retrage și expune coletul dintelui.

Zonele de hipersensibilitate cervicală apar exact la limita dintre dinte și gingia retrasă, producând disconfort la periaj sau la consumul de băuturi reci. La pacienții care au deja boală parodontală, bruxismul agravează semnificativ pierderea osoasă — presiunile excesive accelerează distrugerea suportului osos al dinților.

Alte semne sistemice

Bruxismul are și manifestări mai puțin evidente, care apar uneori chiar înainte de simptomele dentare clasice. Țiuitul în urechi (tinnitus) poate apărea din cauza relației anatomice strânse dintre mușchii masticatori și structurile urechii interne. Mulți pacienți raportează durere reflectată în gât și umeri, deoarece tensiunea musculară se propagă pe lanțul muscular cervico-facial.

Tulburările de somn sunt frecvente, atât pentru pacient (somn fragmentat, nerefăcător), cât și pentru partener (deranjat de scrâșnitul audibil). Pe termen lung, calitatea slabă a somnului produce oboseală cronică și scăderea performanței cognitive pe parcursul zilei.

Bruxismul la copii - ce trebuie să știe părinții

Bruxismul la copii este mult mai frecvent decât la adulți, studiile arată o prevalență între 14% și 40% în populația pediatrică. Vestea bună: în majoritatea cazurilor, este o manifestare tranzitorie care se remite spontan odată cu maturizarea sistemului dento-maxilar.

Cauzele specifice la copii includ:

Erupția dentară - atât pentru dinții temporari (primii dinți), cât și pentru cei permanenți. Disconfortul declanșează scrâșnitul ca mecanism reflex.

Schimbarea dentiției - perioada 6-12 ani, când dinții de lapte sunt înlocuiți de cei permanenți, este asociată cu o frecvență crescută a bruxismului.

Factori emoționali - adaptarea la grădiniță sau școală, schimbări familiale, anxietate de separare.

Tulburări de somn - apneea pediatrică, adenoide hipertrofiate, amigdale mărite.

Probleme respiratorii cronice - respirația orală obișnuită.

Când trebuie să mergi la medic cu copilul:

• Scrâșnitul persistă peste vârsta de 6-7 ani și este audibil în fiecare noapte.
• Copilul se plânge de durere de cap dimineața sau de durere la nivelul maxilarului.
• Observi uzură vizibilă pe dinții permanenți nou erupți.
• Copilul are sforăit asociat sau pauze respiratorii în somn (suspect de apnee).

În cazul copiilor, gutiera dentară nu este de obicei prima opțiune, preferăm să identificăm și să abordăm cauza (probleme respiratorii, ocluzie, anxietate) înainte de a apela la dispozitive ocluzale. Atunci când o gutieră este necesară, ea trebuie ajustată frecvent pe măsură ce dentiția se schimbă.

Complicațiile bruxismului netratat

Întrebarea "poate bruxismul să-mi deterioreze dinții?" are un răspuns clar: da, și consecințele pot fi mai grave decât crede majoritatea pacienților.

Complicații dentare:

• Uzura severă a smalțului - odată pierdut, smalțul nu se regenerează. Expunerea dentinei produce sensibilitate cronică.
• Fracturi ale dinților și restaurărilor - coroanele, fațetele și obturațiile pot ceda sub presiunile bruxiste.
• Pierderea dimensiunii verticale de ocluzie - pe termen lung, dinții se scurtează vizibil, modificând aspectul facial (aspectul "feței scurte").
• Recesiuni gingivale și leziuni cervicale necarioase (abfracțiuni) - apar la coletul dinților, în zona de flexiune maximă.

Complicații musculo-articulare:

• Disfuncție temporo-mandibulară (TMD) - durere cronică, limitarea deschiderii gurii, blocaje articulare. Tratamentul TMD avansate este complex și de lungă durată.
• Cefalee tensională cronică - adesea confundată cu migrenele clasice.
• Hipertrofia maseterilor - modificarea conturului facial, fața devine vizibil mai pătrată.

Complicații funcționale și estetice:

• Imposibilitatea de a purta lucrări protetice complexe fără protecție ocluzală.
• Compromiterea implanturilor dentare - bruxismul netratat este o cauză frecventă a pierderii implanturilor în primii ani.
• Tulburări de somn pentru pacient și partener - zgomotul scrâșnitului afectează calitatea somnului.

Cum diagnosticăm bruxismul la The Smile Lounge

Diagnosticul bruxismului nu se face doar pe baza relatării pacientului, multe persoane nu sunt conștiente că suferă de această afecțiune. La The Smile Lounge folosim un protocol de diagnostic care combină examinarea clinică tradițională cu tehnologii digitale moderne, pentru a obține o imagine completă a problemei.

Examinarea clinică inițială

Începem cu o consultație detaliată (250 RON, include model de studiu, fotografii intraorale, diagnostic și plan de tratament), în care:

• Evaluăm istoricul medical și obiceiurile de somn.
• Examinăm dinții pentru semne de uzură anormală: fațete de uzură, fisuri, ciobiri, eroziuni.
• Palpăm mușchii maseteri și temporali pentru sensibilitate sau hipertrofie.
• Verificăm articulația temporo-mandibulară (deschidere, deviații, zgomote articulare).
• Documentăm fotografic starea inițială pentru monitorizare în timp.

Scanare intraorală digitală 3Shape Trios

Înlocuim amprenta clasică cu siliconi (incomod, imprecis, cu riscul senzației de vomă) cu o scanare digitală 3D a întregii arcade. Rezultatul este un model virtual cu precizie sub 20 microni, care:

• Permite analiza detaliată a tiparului de uzură.
• Servește drept referință pentru monitorizarea progresiei în timp (comparații between scanări succesive).
• Este baza pentru proiectarea digitală a gutierei personalizate.

Analiză ocluzală funcțională 4D cu MODJAW

Acesta este elementul care diferențiază diagnosticul nostru de cel clasic. Sistemul MODJAW înregistrează mișcările mandibulei în timp real, în 4D (spațiu + timp), captând:

• Traiectoriile reale ale mișcărilor masticatorii.
• Punctele de contact prematur dintre dinți.
• Asimetriile musculare care contribuie la bruxism.
• Forțele ocluzale distribuite pe fiecare dinte.

Aceste date ne permit să proiectăm o gutieră perfect calibrată funcțional, nu doar morfologic, diferența între o gutieră care doar "separă dinții" și una care reeducă efectiv ocluzia.

CBCT 3D când e necesar

În cazurile cu suspiciune de afectare a articulației temporo-mandibulare sau înainte de tratamente protetice ample, efectuăm o tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT 3D), care vizualizează structura osoasă a ATM, condilii mandibulari și relațiile articulare în detaliu.

Polisomnografie (când suspectăm apnee asociată)

Dacă există indicii de apnee obstructivă de somn: bruxism intens, sforăit, oboseală cronică, hipertensiune, recomandăm o polisomnografie într-un centru de medicină a somnului. Tratarea apneei poate elimina sau reduce semnificativ bruxismul nocturn.

Opțiuni de tratament pentru bruxism

Nu există un tratament unic pentru bruxism, strategia se construiește pe profilul fiecărui pacient. Planul de tratament eficient combină de obicei mai multe modalități, abordate într-o anumită ordine.

Gutiera dentară personalizată, realizată digital

Gutiera ocluzală este standardul de aur pentru tratamentul bruxismului nocturn. Este un dispozitiv din plastic dur sau dur-moale care se aplică pe arcada dentară în timpul somnului, având trei funcții principale:

Protejează smalțul și restaurările prin separarea fizică a arcadelor.

Redistribuie forțele ocluzale uniform pe toți dinții.

Repoziționează muscular mandibula, reducând activitatea mușchilor maseteri.

La The Smile Lounge realizăm gutiera prin workflow digital complet:

• Scanare intraorală 3Shape Trios (fără amprentă clasică).
• Proiectare CAD bazată pe analiza MODJAW a ocluziei funcționale.
• Producere prin frezare sau printare 3D din materiale biocompatibile premium.
• Probă și ajustare digitală, modificările se fac fără reluări de amprentă..

Terapie ocluzală și echilibrare digitală

În cazurile cu malocluzie semnificativă, gutiera singură nu este suficientă. Echilibrarea ocluzală selectivă, ajustări minore ale suprafețelor ocluzale pentru a elimina contactele premature — poate reduce drastic episoadele bruxiste. Folosim analiza MODJAW pentru a identifica exact punctele care necesită ajustare, evitând "supra-tratamentul" comun în abordarea clasică.

Pentru cazurile ortodontice asociate, tratamentul Invisalign (de la 17.000 RON) poate corecta malpozițiile dentare care contribuie la bruxism, oferind o soluție durabilă.

Botox pentru mușchii maseteri

Injectarea de toxină botulinică în mușchii maseteri este o opțiune din ce în ce mai utilizată pentru bruxismul sever, mai ales atunci când gutiera nu este suficientă sau când pacientul prezintă hipertrofie maseterică vizibilă.

Cum funcționează: Botox-ul blochează temporar transmisia neuro-musculară, reducând forța de contracție a maseterilor cu aproximativ 50-70%. Efectul durează 4-6 luni, după care se reia procedura.

Atenție: Botox-ul pentru bruxism este o procedură considerată off-label în multe protocoale, adică nu are aprobare specifică pentru această indicație, deși este utilizată larg în practica medicală pe bază de dovezi clinice. Este recomandat doar de către medici cu experiență specifică și după excluderea altor opțiuni.

Restaurări dentare pentru dinții deteriorați

Atunci când bruxismul a produs deja deteriorări: uzură severă, fracturi, dinți scurtați, restaurarea funcției și esteticii devine necesară. Opțiunile includ:

• Fațete dentare Emax pentru cazuri cu uzură moderată în zona frontală.
• Coroane dentare integral ceramice pentru dinții cu uzură severă sau fracturați.
• Onlay-uri și inlay-uri ca alternativă mai conservatoare pentru zona posterioară.
• Reabilitări orale complexe cu creșterea dimensiunii verticale, pentru cazuri avansate.

În toate aceste cazuri, purtarea gutierei după restaurări este obligatorie, altfel, lucrările protetice se vor deteriora la fel ca dinții naturali anterior.

Tratament naturist și complementar

Există abordări complementare care pot sprijini tratamentul principal, dar care nu pot înlocui intervenția stomatologică în cazurile cu deteriorări dentare:

• Magneziu (300-400 mg seara): dovezile pentru rolul magneziului în reducerea bruxismului sunt mixte; pare util în cazurile asociate cu carențe nutriționale, dar nu este un tratament principal.
• Tehnici de relaxare: yoga, meditație, exerciții de respirație controlată reduc stresul, principala cauză psiho-emoțională.
• Plante calmante: valeriana, mușețelul, passiflora, pot îmbunătăți calitatea somnului, dar efectele directe asupra bruxismului nu sunt demonstrate științific.
• Masajul mușchilor maseteri și temporali: auto-masaj zilnic 5-10 minute reduce tensiunea musculară.
• Aplicarea de comprese calde pe maxilar dimineața poate ameliora durerea musculară.
• Terapie cognitiv-comportamentală (TCC): eficientă pentru bruxismul diurn legat de stres.

Tratamentul cauzelor asociate

Dacă bruxismul este asociat cu apneea de somn, tratamentul apneei (CPAP, dispozitive de avansare mandibulară) poate elimina problema. Dacă este legat de anxietate sau depresie, colaborarea cu un psihiatru sau psihoterapeut este esențială. Dacă apare ca efect secundar al unei medicații, discuția cu medicul prescriptor pentru ajustare poate fi soluția.

Prevenție: 7 obiceiuri care reduc bruxismul

Prevenția bruxismului și a recidivelor după tratament se construiește din obiceiuri zilnice. Cele 7 măsuri de mai jos au cea mai bună susținere în literatura medicală:

Practică igiena somnului: culcă-te la aceeași oră, evită ecranele cu 30 de minute înainte, păstrează dormitorul răcoros (18-20°C) și întunecat.

Redu consumul de cofeină după ora 14:00: efectul cofeinei asupra somnului poate persista 6-8 ore.

Limitează alcoolul seara: fragmentează somnul și agravează bruxismul nocturn.

Adoptă tehnici de gestionare a stresului: 10-15 minute zilnic de meditație, respirație controlată sau yoga reduc tonusul muscular generalizat.

Conștientizează postura mandibulei în timpul zilei: în repaus, dinții superiori și inferiori nu ar trebui să se atingă. Buzele se ating, dinții stau separați. Setează-ți memento-uri pe telefon dacă faci muncă de birou.

Evită guma de mestecat în exces: suprasolicită mușchii masticatori.

Mergi la control stomatologic la fiecare 6 luni: detectarea timpurie a uzurii este esențială. La The Smile Lounge, controlul include și o evaluare a semnelor de bruxism, chiar dacă nu este motivul vizitei.

Programează o consultație pentru bruxism la The Smile Lounge

Dacă recunoști în acest articol simptomele tale sau ale unui membru al familiei, nu aștepta apariția complicațiilor. Diagnosticul timpuriu și gutiera personalizată pot economisi mii de lei în restaurări viitoare și pot preveni durerile cronice de maxilar și migrenele.

La The Smile Lounge Constanța folosim un workflow digital complet de la scanarea intraorală 3Shape Trios până la analiza MODJAW 4D a mușcăturii pentru a oferi cel mai precis diagnostic și cea mai eficientă gutieră personalizată din regiune.
Programeaza o consultatie acum

Surse și referințe medicale

National Institute of Dental and Craniofacial Research (NIDCR). Bruxism. Last reviewed March 2025. nidcr.nih.gov/health-info/bruxism

Lobbezoo F, Ahlberg J, Raphael KG, et al. International consensus on the assessment of bruxism: Report of a work in progress. Journal of Oral Rehabilitation, 2018.

American Academy of Orofacial Pain (AAOP). Orofacial Pain: Guidelines for Assessment, Diagnosis, and Management. Sixth Edition.

Manfredini D, Winocur E, Guarda-Nardini L, et al. Epidemiology of bruxism in adults: a systematic review of the literature. Journal of Orofacial Pain.

MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine. Bruxism. medlineplus.gov

Disclaimer medical: Acest articol are scop strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Diagnosticul și tratamentul bruxismului trebuie efectuate de un medic stomatolog calificat, după evaluarea individuală a fiecărui caz. Informațiile prezentate reflectă cunoștințele medicale la data publicării și pot suferi modificări odată cu apariția de noi dovezi științifice.

Despre autor: Dr. Alexandra Florea este medic specialist în protetică dentară și implantologie orală la The Smile Lounge Constanța. Cu experiență în reabilitări orale complexe și tratamente digitale, dr. Florea coordonează echipa de protetică a clinicii